Informații complete despre imunitate. Vezi aici cum poți să-ți crești imunitatea și ce e de făcut când ai imunitate scăzută. Tot aici vezi ce este sistemul imunitar și care este imunitatea la copii. Găsești răspunsuri de la specialiști folosind pagina de Forum despre imunitate.

Informații pentru imunitate forte!

Prin imunitate înțelegem capacitatea organismului de a se apăra în fața bacteriilor și infecțiilor, cu alte cuvinte capacitatea acestuia de a se păstra sănătos, vreme lungă.

Cunoaștem că orice organism este dotat cu această capacitate de apărare, ce poartă numele de imunitate. Însă, modul în care imunitatea acționează și ce se întâmplă atunci când ne îmbolnăvim sunt câteva dintre lucrurile pe care le vom înțelege mai jos.

Atunci când vorbim despre imunitate știm că la nivelul organismului stau anumite organe limfoide ce au capacitatea de produce limfocite. În categoria organelor limfoide intră măduva osoasă, vasele limfatice, timusul, apendicele, ganglionii limfatici, ba chiar și amigdalele și polipii. Toate aceste lucruri, deși poate că unele ni se par inutile și ne dorim să scăpăm cât mai repede de ele, precum amigdalele, polipii și apendicele, au un rol esențial în imunitate, având rolul de a forma limfocite și astfel de a proteja organismul în fața microbilor și infecțiilor periculoase, produse de viruși și bacterii.

Ca atare, am putea spune că prin imunitate, organismul reușește să detecteze toți acei agenți periculoși ce invadează organismul la un moment dat și de a-i distruge. Pe de o parte, prin imunitate organismul poate memora antigenul, astfel că la invazia aceluiași tip de microbi, viruși sau bacterii, organismul va cunoaște cum anume să reacționeze atunci când e atacat. În plus, organismul cunoaște ce anume îi aparține și ce nu.

Cum funcționează imunitatea?

Imunitatea atrage numeroase curiozități. Desigur, fiecare celulă din corp are un rol important, însă în acest context cele mai importante sunt celulele B. Acestea formează anticorpii și ori de câte ori vor întâlni antigenul vor ști cum anume să combată și să lupte împotriva atacatorilor pentru a-l apăra. Acestea sunt împărțite în IgA, IgG, IgD, IgM și IgG.

IgA este secretată într-un număr mare de către organism și face parte din categoria imunoglobulinelor, având un rol esențial în apărarea organismului, luptând mai ales împotriva virușilor de la nivelul sângelui. Se găsesc în număr mare în lacrimi și salivă.

IgE are un rol important în alergii. Se găsește la nivelul celulelor din plămâni, dar și în alte zone ale organismului. Ori de câte ori anticorpii produși vor întâlni alergenii, atunci se vor produce histamine, ceea ce va determina o reacție alergică ce îi va putea creea probleme pacientului, evidențiată prin prurit, rinoree, diaree, erupții cutanate, dureri abdominale.

IgD are un rol important pentru maturarea limfocitelor.

IgM este o imunoglobulină care apare imediat după ce organismul este atăcat de un antigen. Se spune despre aceste imuniglobuline că ucid bacteriile.

IgG apare după eliberarea IgM și are rolul de a combate toxinele bacteriene. De obicei, această imunoglobulină are un rol esențial mai ales în sarcină, reușind să ajungă prin placentă la făt, protejându-l de viruși și bacterii. IgG-ul reușește să le ușureze leucocitelor munca de a distruge microbii și de a apăra astfel organismul.

Pe lângă rolul mare pe care îl au aceste celule de tip B, un rol important îl poartă în imunitate și celulele T. Acestea reușesc să descopere țesuturile străine, dar și virușii și dau semnalul de alarmă. Ulterior, celulele NK, așa numitele celule ucigașe, atacă invadatorii și îi distrug. De obicei, aceste celule sunt uneori contra procedurilor transplantului de organe, determinând o reacție de respingere în fața organelor ce au fost transplantate.

Celulele T se găsesc în număr foarte mare în măduva osoasă, iar cu ajutorul timusului reușesc să se dezvolte și să determine astfel de reacții. Așadar, timusul joacă un rol important în această procedură, toate acele persoane care nu au această glandă sunt mai sensibili în fața infecțiilor, la fel cum și lipsa limfocitelor T ar putea conduce la deces încă din primele luni de viață. Iar explicația este destul de simplă – limfocitele T au rolul de a lupta contra infecțiilor și de a-i asigura organismului rezistență în fața acestora, dar și în fața virușilor și bacteriilor. Tot ele intervin și în cazul cancerului și bolilor autoimune.

Un alt lucru important de adăugat este că și celulele T au memorie, astfel, acestea pot recunoaște un microb sau virus ce a mai pătruns odată în organism, știind cum anume să reacționeze.

Ca atare, atunci când vorbim despre imunitate, ar trebui să ne gândim mai degrabă la importanța celulelor B și T, ambele având rolul de a depista paraziții, virușii și bacteriile, de a-i memora și de a lupta împotriva lor, încă din primul moment în care pătrund în organism. Deși nu mereu, pentru a crește capacitatea acestor celule de a face față infecțiilor, se apelează la puterea vaccinurilor.

Răcelile dese nu pot fi combătute. Deși ne dorim ca bebelușii să nu mai răcească atât de des, acest lucru se întâmplă întrucât virusul îmbracă de fiecare dată o altă formă sau tulpină, iar organimul nu are capacitatea de a-l recunoaște, producându-se astfel reacțiile nedorite ale bolii.

În cazul în care o anumită persoană nu are anumite globuline, așa cum sunt mai sus amintite, atunci aceasta ar putea supraviețui numai în contectul administrării unor injecții cu globulină ce este luată de la alte persoane. Repetarea injectării se poate face cam o dată la fiecare lună.

Sistemul imunitar este extrem de important pentru om, astfel că ori de câte ori organismul s-ar afla în pericol, atunci, cu ajutorul acestor celule de tip B sau T, acesta ar putea reacționa și lupta astfel împotriva atacatorilor.

Pe scurt, modul în care funcționează imunitatea depinde de acțiunea celulelor B și T. Ca atare, limfocitele vor recunoaște antigenii, limfocitele B vor elibera anticorpi împotriva acelor antigeni, îi identifică pentru distrugere și blochează acțiunea agenților patogeni. Limfocitele T vor identifica mai apoi agenții patogeni, pe care îi vor distruge. Organismul are nevoie de câteva zile pentru a răspunde unui antigen nou, lucru care ar putea provoca îmbolnăvirea. Ulterior, celulele care au memorie, rețin antigenul și astfel la un nou atac vor emite un răspuns mult mai rapid, distrugând invadatorii.

Imunitatea și felurile sale

Imunitatea este de două feluri:

1. naturală – este transmisă omului înainte de naștere, prin placentă, iar mai apoi prin alăptare. Ca atare, aproape toate persoanele se nasc cu un anumit tip de imunitate și o rezistență în fața bacteriilor și virușilor.
2. dobândită – aceasta poate fi dobândită în mai multe feluri: prin lupta cu anumiți viruși, bacterii, paraziți ce au pătruns deja în organism, dar și prim vaccinare sau administrarea unui antidot.

Cu ajutorul acestor tipuri de imunitate, organismul va fi protejat în fața îmbolnăvirilor dese, dar și în fața infecțiilor periculoase. Ca atare, grija pentru menținerea sistemului imunitar sănătos reprezintă cheia cea mai importantă pentru o stare de sănătate cât mai bună. Ori de câte ori sistemul imunitar are de suferit, este slăbit ori celulele B și T nu funcționează așa cum ar trebui, atunci organismul va deveni mult mai sensibil în fața bolilor și atacatorilor, iar de această dată vei avea nevoie de ajutor medical. O dietă nesănătoasă, lipsa somnului, dar și situațiile stresante sunt cauze pentru care sistemul imunitar ar putea avea de suferit.

Cum se manifestă imunitatea slăbită?

Imunitatea slăbită este o cauză a îmbolnăvirilor dese. De aceea, pentru a cunoaște cum anume reacționează un sistem imunitar slăbit este bine să privim atent asupra reacțiilor pe care le dă organismul. Iată care sunt simptomele unei imunități slăbite:

• stare de oboseală;
• predispunerea la infecții;
• diaree;
• boli cronice;
• stare de insomnie;
• ganglioni limfatici inflamați;
• acnee.

Odată identificate aceste stări, cunoaștem că sistemul imunitar are de suferit, astfel că va trebui să încercăm să corectăm cât mai repede stările de mai sus.

Iată câteva trucuri pentru o imunitate bună:

1. Mănâncă sănătos!

Atunci când ne gândim la o dietă sănătoasă, cu siguranță ne vin în minte fructele și legumele, consumate în stare proaspătă, fără adaos de zahăr sau grăsimi. Fructele și legumele sunt foarte bune pentru imunitate întrucât au un conținut crescut de antioxidanți, lucru care va determina acțiunea acestora de a neutraliza radicalii liberi, făcându-ne mai sănătoși. În plus, ar fi bine să ții cont și să scoți din alimentație prăjelile, grăsimile nesănătoase, excesul de carbohidrați. Poți consuma multe ceaiuri cu rol de întărire a imunității – sunt foarte bune!

2. Nu uita de mișcare!

Mișcarea are un rol important în întărirea imunității și în menținerea sănătății organismului. Cu ajutorul exercițiilor fizice, organismul va elibera endorfine, lucru care va reda starea de bine și va diminua nivelul de stres. Nu trebuie totuși nici să te suprasoliciți, poți încerca mersul pe jos, urcatul scărilor blocului sau o alergare ușoară, seara, pe răcoare. Se spune că dacă mergi pe jos 30 de minute, în mers mai accelerat, atunci ai deja o bună protecție în fașa bolilor, organismul producând mai multe limfocite T.

3. Dormi mult!

Somnul este foarte important pentru imunitate. Ori de câte ori dormi, organismul eliberează melatonina, lucru ce are drept efect reducerea nivelului de stres. Este bine să adormi în jurul orei 22.00, așa după cum spun medicii, capacitatea organismului de a se regenera fiind foarte mare. Cu cât vei pierde mai multe ore de somn noaptea, cu atât starea de sănătate a organismului va fi mai șubredă. Și să nu te gândești că vei putea să recuperezi ziua orele de somn pierdute noaptea. Chiar dacă vei dormi tot atât cât trebuia să dormi noaptea, rezultatele, din punctul de vedere al imunității, vor fi mult mai mici. Dacă nu poți să adormi repede, cere ajutorul unui specialist sau încearcă câteva exerciții liniștitoare ori ceaiuri cu același efect.

4. Înlătură cât mai mult stresul!

Stresul afectează totul! Este mai rău decât ți-ai putea imagina pentru sănătate! Stresul este extrem de dăunător. Un studiu realizat de Universitatea din Harvard arată că șobolanii expuși la stresul social sunt mult mai expuși îmbolnăvirilor decât șobolanii supuși stresului fizic. De aceea, evită cât de mult poți stresul social, fiind extrem de periculos. Iar acest lucru depinde în mare parte de noi – cu cât vom fi mai relaxați în fața activităților fizice, cu atât vom avea o imunitate mai bună.